Misteriile lui Zalmoxis

Misteriile lui Zalmoxis, lucrare semnată de orientalistul român Constantin Daniel, prezintă asocieri relevante între civilizaţiile orientale şi civilizaţia traco-getică. Autorul ne înfățișează cultul lui Zalmoxis, atestat la traco-geţi, ca pe un cult de mistere. Relatarea succintă a lui Herodot (IV.95), referitoare la locuinţa subterană a lui Zalmoxis şi la învăţăturile sale despre nemurire, sugerează existenţa unor similitudini între cultele de mistere din Orientul Apropiat şi din Grecia şi cultul lui Zalmoxis. Cartea de faţă elaborează pe marginea acestei idei, examinând atât puţinele informaţii textuale pe care le avem cu privire la cultul lui Zalmoxis, cât şi contextul cultural mai larg al vremii.

Cartea propune o perspectivă extrem de spiritualizată asupra religiei şi comunităţilor trace, în general, cu un accent special asupra lumii dacice: sunt prezentate aici rolul influent pe care Zalmoxis şi cultul său de mistere l-au avut asupra lumii trace; Zalmoxis este înfăţişat ca zeitate solară căreia i se atribuie o importantă funcţie soteriologică ‒ el fiind zeul în al cărui paradis vor ajunge, după moarte, sufletele celor iniţiaţi în misteriile sale; principiile unei vieţi pământene morale şi austere drept condiţie esențială pentru accederea în paradisul lui Zalmoxis; asemănarea sub aspect moral şi spiritual cu societăţile utopice despre care vorbesc sursele greceşti precum și detalii despre legătura cunoscută dintre Zalmoxis și Pitagora.

Constantin Daniel reușește să conecteze în viziunea sa comunităţi din spaţiul tracic cu misteriile lui Apollo și Dionysos, iar în competiţia dintre aceste două tipuri de religiozitate manifestate în comunitățile trace, Zalmoxis–Apollo a ieşit învingător în majoritatea triburilor. Autorul expune motive pentru care misteriile lui Zalmoxis reprezintă cea mai veche formă a cultelor de acest fel, conectând ipoteze și argumente pentru care tehnicile de autosugestionare, claustrarea practicanților în locaţii întunecoase, deprivarea senzorială, stările halucinatorii pe care le interpretează ca viziuni ale zeilor şi ale lumii de apoi au rolul de a confirma adevărul celor propovăduite de preoţii cultului lui Zalmoxis.

- Ovidiu Cristian Nedu, Muzeul de Istorie Galați

„Mircea Eliade scrie ca grecii din Hellespont, sau poate Herodot insusi, «integrasera ceea ce stiau despre Zalmoxis, despre doctrina si cultul sau, intr-un orizont spiritual de structura pitagoreica... grecii au fost izbiti de asemanarea dintre Pitagora si Zalmoxis... De-a lungul rationalismului, deprivarea senzoriala, misteriile lui Zalmoxis si euheme-rismului lui Herodot sau al informatorilor sai ghicim caracterul misteric al cultului». Disparitia lui Zalmoxis «echivaleaza cu descensus ad inferos in vederea unei initieri». Urmand modelul divin, initiatul moare ritualic, tocmai pentru a obtine nemurirea. Si tot acelasi mare istoric al religiilor scrie: «zeul getilor ii nemurea pe initiatii in misteriile sale».”

Similitudini intre misteriile lui Pitagora si cele ale lui Zalmoxis

I. Incaperea subterana.

II. Are loc o ocultatie, o co-borare in aceasta incapere subterana.

III. In ambele tipuri de misterii, practicantii coboara singuri si se izoleaza singuri in aceste camere.

IV. In ambele practici de misterii, se afirma ca, dupa aceasta coborare, practicantul dobandeste nemurirea. In ambele tipuri de misterii, practicantii au experiente de deprivare senzoriala.

Cuprins

Nota introductiva

Cuvant inainte

Capitolul I - Troia, cetate a Tracilor, si cucerirea ei de catre Grecii Aheeni

1. Descoperirea ruinelor Troiei

2. Troia istorica si Iliada

3. Troia si Imperiul Hittit

4. Troia si limba vorbita de troieni

5. Semintiile trace in Iliada

6. Tinuturi locuite de traci, in Iliada

7. Rauri ce strabat tinuturi trace

8. Muntii din tinuturile locuite de traci

9. Orase ale tracilor

10. Vanturile din tinuturile trace

11. Popoarele trace mentionate de Homer

12. Troia – cetatea tracica

Capitolul II - Abioii geto-daci in Iliada

1. Ce sens are etnonimul Abioi?

2. Abioii din Iliada au fost traci

Capitolul III - Enigma hiperboreenilor si traco-getii

1. Hiperboreenii la autorii greci

2. Hiperboreenii in opera lui Herodot

3. Hiperboreenii in legendele de la Delph

4. Varsta de aur si hiperboreenii

5. Etimologii ale etnonimului „hiperboreean”

6. Hiperboreenii si tracii

7. Hiperboreenii, realitate istorica sau mit fabulos?

8. Geneza mitului hiperboreenilor

9. Difuziunea mitului hiperboreenilor

Capitolul IV - Mitul blajinilor la romani si hiperboreenii

1. Mitul blajinilor la romani

2. Apelatii ale blajinilor in mitologia romana

3. Cum a luat fiinta mitul blajinilor?

4. Mitul blajinilor si religia lui Zalmoxis

Capitolul V - Enigmaticii agatarsi si statul lor

1. Etimologia numelui de „agatarsi”

2. Originea etnica a agatarsilor

3. Statul agatarsilor

4. Situatia femeilor in regatul agatarsilor

5. Agatarsii si gandirea lui Platon

6. Religia agatarsilor

Capitolul VI - Misteriile in cultul divinitatilor din antichitate

1. Misteriile in Egiptul antic

2. Secretul in misterii

3. Misteriile sumero-akkadiene

4. Misteriile la grecii vechi

5. Structura misteriilor

6. Epopteia in misterii

7. Unde se celebrau misterii in Grecia

8. Misteriile ca religie a grecilor

9. Misteriile si filozofia greaca

Capitolul VII - Interferente spirituale traco-elenice

1. Influente trace asupra religiei grecilor

2. Mituri trace preluate de greci

3. Filozofi si scriitori de origine traca care au scris in greceste

Capitolul VIII - Originea traca a misteriilor elenice

1. Misteriile orfice

2. Misteriile orfico-pitagorice

3. Misteriile cabirilor

4. Misteriile lui Dionysos

5. Misteriile zeitei Cybele

6. Misteriile lui Sabazios

7. Misteriile de la Eleusis

8. Alte culte de mistere de origine traca

Capitolul IX - Cultul lui Dionysos la traci

1. Dionysos la traci

2. Zeul Dionysos in miturile grecilor

3. Vechimea cultului lui Dionysos la greci

4. Misteriile lui Dionysos la traci

Capitolul X - Cultul zeului Apollo la traci

1. Miturile referitoare la Apollo la greci

2. Apollo si Dionysos la greci

3. Zeul Apollo la traci

Capitolul XI - Adversitatea fata de cultul lui Dionysos

1. Interzicerea cultivarii vitei de vie

2. Disparitia etnonimului „agatars”

3. Simplitatea vesmintelor geto-dacilor

4. Interzicerea aurului la geto-daci

5. Colectivismul getilor

6. Geti si daci

Capitolul XII - claustrarea in intuneric in practicile lui Pitagora si ale discipolilor sai

1. Izolarea senzoriala in practicile lui Pitagora si ale discipolilor sai

Capitolul VIII - Originea traca a misteriilor elenice

1. Misteriile orfice

2. Misteriile orfico-pitagorice

3. Misteriile cabirilor

4. Misteriile lui Dionysos

5. Misteriile zeitei Cybele

6. Misteriile lui Sabazios

7. Misteriile de la Eleusis

8. Alte culte de mistere de origine traca

Capitolul IX - Cultul lui Dionysos la traci

1. Dionysos la traci

2. Zeul Dionysos in miturile grecilor

3. Vechimea cultului lui Dionysos la greci

4. Misteriile lui Dionysos la traci

Capitolul X - Cultul zeului Apollo la traci

1. Miturile referitoare la Apollo la greci

2. Apollo si Dionysos la greci

3. Zeul Apollo la traci

Capitolul XI - Adversitatea fata de cultul lui Dionysos

1. Interzicerea cultivarii vitei de vie

2. Disparitia etnonimului „agatars”

3. Simplitatea vesmintelor geto-dacilor

4. Interzicerea aurului la geto-daci

5. Colectivismul getilor

6. Geti si daci

Capitolul XII - claustrarea in intuneric in practicile lui Pitagora si ale discipolilor sai

1. Izolarea senzoriala in practicile lui Pitagora si ale discipolilor sai

2. Izolarea in intuneric in misterii si in oracole

3. Doua tipuri de descensus ad inferos (Katabasis) in Antichitate

4. Deprivarea senzoriala in timpul claustrarii in pesteri sau in incaperi obscure

Capitolul XIII - Deprivarea senzoriala si misteriile lui Zalmoxis

1. Observatii asupra traducerii textului din Herodot (IV.94-96)

2. Implicatii ale textului lui Herodot (IV.94-96)

3. Au existat, cu adevarat, misterii ale lui Zalmoxis?

4. Similitudini intre misteriile lui Pitagora si cele ale lui Zalmoxis

5. Deprivarea senzoriala si izolarea lui Zalmoxis

6. Deprivarea senzoriala la alti homines religiosi

7. Similitudinea intre comunitatea esenienilor si homines religiosi ai geto-dacilor

8. Barzii popoarelor baltice si homines religiosi geto-daci

9. Samanii si homines religiosi geto-daci

Capitolul XIV - Cultura spirituala a Geto-Dacilor si misteriile lui Zalmoxis

1. Nemurirea la geto-daci

2. Eliberarea de frica de moarte

3. Cultul aniconic al zeilor

4. Cucernicia geto-dacilor

5. Dispretul fata de lume si de bucuriile ei

6. Dobandirea nemuririi

7. Politeismul dacilor

8. Celibatul si cultul lui Zalmoxis

9. Sfintenia la homines religiosi geto-daci

10. Morala geto-dacilor

Capitolul XV - Zalmoxis, zeul care se arata

1. Etimologia teonimului „Zalmoxis”

2. „Zamolxis” sau „Zalmoxis”? Zeu chtonian sau uranian?

3. Alte ipoteze etimologice privitoare la numele „Zalmoxis”

4. Sensul numelui „Zalmoxis”

5. Aparitia lui Zalmoxis in cursul practicarii misteriilor sale

Capitolul XVI - Ritualul misteriilor lui Zalmoxis

1. Perioada in care a trait Zalmoxis

2. Desfasurarea misteriilor

3. Claustrarea in incaperi subterane

4. Epopteia in misteriile lui Zalmoxis

Autori si surse clasice la care se face referire in aceasta lucrare

Bibliografie