Ghid pentru înțelegerea și îngrijirea copiilor mici

Poate că ești la primul tău copil sau poate că intenționezi să lucrezi ca bonă sau la o creșă și cu siguranță îți pui sute de întrebări: Cum știu dacă vrea să fie hrănit, să-i schimb scutecul sau doar cere atenție? Cum să-l opresc din plâns? Cum să împart o jucărie la doi copii? și tot așa, până simți că ți se învârte capul.

Dar acum poți să te relaxezi! Pe cât de multă responsabilitate implică îngrijirea unui copil, pe atât va deveni mai simplă și mai reconfortantă atunci când ești echipat(ă) cu instrumentele de lucru pe care ți le oferă această carte. Bazat pe ultimele cercetări din neuroștiințe și scris cu o reală empatie, atât pentru cei mici cât și pentru voi, cei care v-ați asumat această dificilă misiune de a lansa în viață noile generații, Ghidul te va călăuzi pe teritoriile copilăriei mici, de la naștere și până la vârsta de 3 ani. Vei găsi în el nu doar exemple și recomandări, ci și explicații care să te ajute să înțelegi cum funcționează mintea unui copilaș și de ce e nevoie pentru ca aceasta să se dezvolte armonios.

Héloïse Junier este psiholog și autor, doctor în psihologia copiilor, dedicată unei educații non-violente și bazate pe ultimele cercetări științifice, ea însăși mamă a doi copii.

   Nu uita niciodată că afecțiunea și îmbrățișările adulților sunt o forță puternică pentru copil, un combustibil, nu o recompensă! Dacă dorești ca un copil să fie mai liniștit, mai calm, mai cooperant, începe prin a‑i umple rezervorul de afecțiune… 

***

Puiul de om este în mod natural bun, binevoitor și empatic. Această competență a fost selectată de evoluție ca să‑i permită să‑și asigure apropierea și ingrijirea adulților de care depinde pentru supraviețuire. De obicei, adultul este cel care inițiază relațiile de putere cu copilul și nu invers. Acesta din urmă nu face decat să reacționeze la atitudinea adultului.

Héloïse Junier

Controlul sfincterelor se dobandește în jurul vârstei de 2 ani și jumătate – 3 ani pentru zi și mult mai târziu pentru noapte. De altfel, vorbim despre enurezis doar de la vârsta de 5 ani: înainte de această vârstă, este normal ca un copil să‑și ude patul în timpul somnului. Un copil reușește acest lucru atunci când este capabil să asculte și să‑și analizeze senzațiile interne. [...] Conexiunile dintre creierul său și pereții vezicii nu sunt încă funcționale. Această achiziție, independentă de bunăvoința copilului, depinde de maturizarea sistemului său nervos… și nu de data intrării la grădiniță! Acest proces, natural și spontan, variază foarte mult de la un copil la altul și nu poate fi accelerat (creșterea unei plante nu se accelerează dacă tragem de frunzele ei!). 

Héloïse Junier